The saga continues, another Romanian artistic writing.

Stând pe tronul întunericului ca o ciripă pe casă, în vântul aspru de iarnă cristalină, mă uit în jur, în luminişul fragil de dincolo de fereastra aprinsă, şi vãd în profunzimea lui o lume care încântă printr-un farmec aparent. Înceţişor, cuvintele din lumea lor încep să se audă ca o şoaptă, gâdilându-mi timpanul ascuţit de peste ani şi ani. Totul este în van când fiecare slovă din spusele lor şoptite, este o pură efemeră. Un zid inconfundabil filtrează ploaia de vorbe cu scopul de a lăsa perplexă fiecare unitate umană. Astfel, zilele continuă într-o aşa zisă linişte, aflându-mă în cutia pandorei ce are menirea de a balansa într-un mod coerent evenimentele şi repetiţia cotidiană.

Mulţumesc că ai citit.