A doua venire

Am realizat un text ca exercițiu experimental... imaginativ și conceptual. Nu este menit să ofenseze pe nimeni, și nici nu am ca scop să fac atingere la creștinism. Lectură plăcută să aveți.

În ceața învolburată a cosmosului, unde granițele timpului și spațiului se împletesc, s-a apropiat un moment de socoteală divină. Dumnezeu, cunoscut de mulți drept Yahweh, Iisus, Dumnezeul atotputernic, a decis să realizeze a doua Sa venire. De data aceasta, El nu avea să coboare ca figura miraculoasă a lui Iisus Hristos pe care omenirea a cunoscut-o cândva, ci într-o formă care purta semnele suferinței și a imperfecțiunii într-un mod aparte...

Într-un mic apartament dintr-o suburbie oarecare, în SUA, un copil s-a născut... Maria și Joseph, umili muncitori într-o fabrică, au fost binecuvântați cu un fiu pe care l-au numit Iisus. Neavând bani pentru a naște la spital, Maria l-a născut acasă. De la bun început, a fost clar că Iisus era diferit. A venit pe lume cu un picior malformat, un trup foarte firav și cu coloana vertebrală afectată. Datorită corpului său fragil, se mișca cu o mare greutate. Cu toate acestea, ochii lui scânteiau cu o lumină dintr-o altă lume, iar prezența lui emana o seninătate inefabilă.

Pe măsură ce Iisus a crescut, mulți oameni au pus la îndoială înțelepciunea lui Dumnezeu în a dărui astfel de dizabilități unui copil. Alții sugerau că sunt consecințele consumului de droguri și alcool de către mama lui, Maria. Dar cei care au petrecut timp cu Iisus nu au putut nega pacea profundă și înțelepciunea pe care le-a împărtășit-o. Cuvintele lui, deși simple, au purtat greutatea cerului, iar atingerea lui, deși slabă, a adus o mângâiere puternică nevoiașilor...

Când Iisus a ajuns la vârsta de 23 de ani, o revelație a venit asupra lui ca o furtună existențială. Într-un vis, a văzut chipul lui Dumnezeu. În acea față, El s-a recunoscut pe sine. Realizarea l-a lovit cu forța unui tsunami: el a fost a doua venire a divinului, trimis să învețe omenirea adevăratul sens al compasiunii, smereniei și puterii. El era fiul Lui. Dumnezeu întrupat în carne și oase.

Iisus nu a făcut miracole mărețe pentru a-și anunța divinitatea. În schimb, a călătorit din suburbia în care locuia în orașe și metropole, în al lui scaun cu rotile. Anunța prezența lui în diferite locații pe rețele sociale. Clipuri cu el au devenit virale, lumea afla și vorbea despre el tot mai mult. El le-a vorbit celor proscriși, dependenților de droguri, prostituatelor și bolnavilor, împărtășindu-le mesajul său de iubire și acceptare. El i-a învățat că adevărata divinitate nu constă în perfecțiune, ci în claritatea inimii și în puterea spiritului.

Într-o lume obsedată de perfecțiune, de fizic și putere, învățăturile lui Iisus au fost revoluționare. El a predicat că fiecare persoană, indiferent de starea sa fizică sau mentală, era un vas al divinului. El a subliniat că suferința nu este o pedeapsă, ci o cale către înțelepciune și empatie. Predicile sale aveau loc în cele mai improbabile locuri: suburbii, adăposturi pentru cerșetori, aziluri, penitenciare, bordeluri și mahalale. Stătea alături de cei care fuseseră respinși de societate într-o formă sau alta. Refuza să predice în biserici, spunând că sunt făcute de lupi pentru lupi.

Iisus a îndemnat lumea să îmbrățișeze tehnologiile acelor vremuri, inteligența artificială, cercetarea genetică și explorarea spațială, spunând că este de datoria omului de a desluși tainele creației prin intelect, prin știință. Sufletul și esența omului este neatinsă chiar dacă trupul este augmentat cu componente tehnologice. El vorbea adesea foarte critic despre cum capitalismul a sedus creștinismul, cum l-a transformat într-o religie predominant materialistă, coruptă, cu practici ce nu au legătură cu Dumnezeu.

Unul dintre cei mai devotați adepți ai săi a fost o tânără pe nume Miriam, care se născuse oarbă. Nu văzuse niciodată răsăritul sau chipurile celor dragi, dar vedea lumea mai clar și mai profund decât majoritatea oamenilor. Sub îndrumarea lui Iisus, Miriam a devenit o voce puternică pentru cei marginalizați, învățându-i pe alții că adevărata vedere vine din interior.

Influența crescândă a lui Iisus nu a trecut neobservată. Autoritățile religioase, care și-au construit puterea utilizând frica și mijloace de manipulare a maselor, l-au văzut ca pe o amenințare. Ei nu au putut înțelege un mesia care purta semnele imperfecțiunii, un mesia care îmbrățișează tehnologia și știința, unul care se asociază cu pariah societății. În ochii lor, divinitatea era sinonimă cu putere, măreție și perfecțiune, nicidecum cu fragilitate și handicap.

Ei au căutat să submineze mesajul lui Iisus, răspândind zvonuri și instigând frică, utilizând deep-fake-uri generate cu inteligență artificială. În ciuda eforturilor de a-l discredita, numărul oamenilor care-l urmau pe Iisus a crescut progresiv, pentru că mesajul lui a rezonat profund în rândul celor care fuseseră mult timp în suferință, marginalizați sau antagonizați.

Într-o întorsătură crudă a sorții, Iisus a fost arestat și adus în fața unui tribunal. Învățăturile sale, care amenințau ordinea stabilită în creștinism, erau considerate eretice. Procesul a fost un simulacru banal. Verdictul a fost rapid dat: crucificare. Decizia de a-l crucifica era atipică vremurilor, dar s-a procedat așa ca bătaie de joc. Liderii vremurilor, au decis să fie transmis în direct evenimentul pe toate rețelele de streaming și canale TV majore.

De îndată ce sentința a fost pronunțată, Iisus a fost brusc prins de gardieni. Scaunul lui cu rotile a fost dat brutal deoparte. Fără acesta, Iisus a rămas la mila agresorilor.

Drumul către The Stonewall Inn (New York City), cunoscut sub numele de Via Dolorosa, a început în inima orașului, și ducea pe alei și străzi înguste și aglomerate. Călătoria ar fi fost dificilă pentru orice prizonier condamnat, dar pentru Iisus, a fost o cale cu suferințe inimaginabile. Fără scaunul cu rotile, a fost forțat să se bazeze pe piciorul său slab și malformat, fiecare pas fiind o luptă împotriva durerii.

La început de Via Dolorosa, Iisus a fost pus să care în spinare o cruce din lemn masiv. Lemnul tăiat aspru i-a săpat în carne, agravând rănile crude de pe spate pricinuite de loviturile gardienilor. Povara era imensă, mult prea grea pentru trupul său firav, dar gardienii îl forțau fără milă, fără compasiune. L-au târât pe străzi și l-au lovit cu bestialitate. Pietrele ascuțite aruncate de oameni îi tăiau mâinile și genunchii. Rămâneau dâre de sânge în urma lui.

Fiecare pas era un chin imens... carnea pe trupul lui Iisus tremura din cauza eforturilor. Mulțimea era un amestec constituită din adepți de-ai lui și oameni care voiau doar să asiste la spectacol, cu fascinație morbidă. Unii îl batjocoreau și îl scuipau, în timp ce alții plângeau în tăcere, neputincioși să intervină. Întreaga călătorie a fost transformată într-un spectacol de violență și cruzime transmis în direct pentru miliarde de oameni, direct pe ecranele dispozitivelor lor.

Ajuns la The Stonewall Inn (New York City), Iisus a fost dezbrăcat de haine. Trupul său fragil și malformat era învinețit și însângerat, și acum era în văzul tuturor. Gardienii l-au așezat pe crucea ridicată, întinzându-i cu agresivitate brațele și picioarele. Iisus a atârnat între alți doi inculpați: un criminal în serie și un terorist cibernetic. Mulțimea s-a adunat dedesubt, unii continuând să-și bată joc de el, alții rugându-se și plângând. În ciuda durerii chinuitoare, Iisus i-a privit cu o plinătate de compasiune și iertare.

În timp ce atârna pe cruce, cu trupul lui firav, zdruncinat de durere, Iisus privea peste mulțime. Printre chipuri a văzut frică, ură și confuzie, dar și o licărire de speranță și iubire.

Cu ultima sa suflare, Iisus a rostit cuvinte care aveau să răsune în veșnicie: „Iartă-i, căci nu știu ce fac”. Moartea lui a fost un moment de transcendență profundă, o îmbinare a suferinței umane și a iertării divine.

Când Iisus a murit pe cruce, o tăcere profundă a cuprins întregul Stonewall Inn (New York City). Mulțimea s-a împrăștiat, lăsând doar câțiva adepți fideli care să-i îngrijească trupul. L-au coborât cu blândețe de pe cruce, cu mâinile tremurând de întristare și evlavie. Trupul zdrobit al lui Iisus a fost depus într-un mormânt.

Trei zile mai târziu, mormântul a fost găsit gol de Miriam. Iisus a înviat, nu într-un corp glorificat, perfect, ci în aceeași formă în care trăise și murise – fragil, imperfect și totuși scăldat de lumină divină. Învierea Sa a fost o mărturie a puterii eterne a duhului asupra cărnii, a iubirii asupra urii.

Iisus a continuat să se mai arate urmașilor săi, împărtășind învățături și binecuvântări finale pentru câteva zile. El a subliniat că dizabilitățile sale fizice nu au fost o piedică, ci un simbol puternic al solidarității lui Dumnezeu cu cei zdrobiți și suferinzi. El i-a îndemnat să vadă divinul în fiecare chip, să-și îmbrățișeze propriile imperfecțiuni și să găsească putere în vulnerabilitate.

Mesajul lui Iisus a transformat lumea. Adepții săi și-au răspândit învățăturile peste tot, întemeind comunități care i-au îmbrățișat pe cei marginalizați și au celebrat frumusețea imperfecțiunii umane. Viața și învierea lui au devenit un far de speranță pentru toți cei care s-au simțit nedemni sau de neiubit. Un singur miracol a realizat pe parcursul vieții lui: a reînvigorat cu adevărat creștinismul într-o cultură și societate profund secularizată, cum nimeni nu a reușit vreodată.

Cu timpul, povestea celei de-a doua veniri a lui Dumnezeu, sub forma unui Iisus cu handicap, a devenit o narațiune puternică despre răscumpărare și umanitate. A contestat însăși fundamentele normelor societății, îndemnând la o reevaluare a ceea ce înseamnă a fi creștin și a relației omului cu divinul. Și în inimile celor care au crezut, a aprins o flacără vie de compasiune, amintindu-le că divinul nu rezidă în perfecțiune, ci în capacitatea nemărginită de a iubi și de a fi iubit. Povestea aceasta este o mărturie a adevăratei naturi a divinității – o natură care transcende perfecțiunea, îmbrățișând întreaga umanitate în iubirea sa vastă și necondiționată.

Noul Creștinism aduce Bibliei o parte nouă numită Testamentul Imperfect. Aceasta este constituită din șapte cărți canonizate după 15 ani de la decesul lui Iisus. Acestea au fost certificate digital de către mama lui Iisus, Miriam și alți apostoli ai lui. Noile cărți sunt: Evanghelia Mariei, Evanghelia lui Miriam Clarvăzătoarea, E-mail-urile către Califatul Germaniei Mari, E-mail-uri către Templul Zionist al Israelului din Gaza, Perfecțiunea imperfecțiunii, Techno Deus și Omega.

How to face discrimination

Marhaban!

The discrimination of disabled people is omnipresent in the society. Even in civilized countries, it still manifests on many levels, e.g., low presence and representation in the media (movies and TV shows), poorly accessible infrastructure and transportations means. In underdeveloped countries, the situation is much more dramatic. Such a person may not even be able to read, because s/he would not get access to any education, out of sheer carelessness. In other contexts, a device with Internet access is not a commodity, but a luxury item. To understand discrimination as a phenomenon and know how to deal with it, you should:

  • Read literature on disabled people, such as, what it means to be an emancipated disabled person. Only through reading about what kind of prejudices are out there against disabled people, you can learn to observe subtle forms of discrimination that most people are not even aware they employ; even some disabled people do not notice them.
  • Know your human rights, and the associated international treaties and laws that apply irrespective of disabilities in any of the signatory countries.
  • Know the local laws and rights. Look for them on the official sites of the government of the country or state you live in.
  • Learn, be curious, be determinate and be assertive. Discrimination prevails because of ignorance, our ignorance as well.
  • Try to engage other people to help you fight against discrimination.

Most likely, if you are a disabled person, no one will bother to tell you what rights you have, e.g., a disability pension or free tickets to public concerts. You might not be informed even when you are entitled to specific services for your condition. You need to know your rights and demand their implementation, according to each social context you find yourself in. Be assertive and not obedient or compliant. For example, do not accept being refused to get a free ticket, if there is a law stating you are entitled to it.

Whenever you can, ask to talk with the superior authority, to get clear and well-documented explanations as to why you are denied what you know for sure the law entitles you to. It often happens that the people selling something or providing a service are not aware of the relevant legislation for their workplace. Name the laws and be precise, speak eloquently. Print or save on your smartphone the relevant sections to have them at hand, in case you have to be even more persuasive.

Voice your concerns and make people aware of how and when you are being discriminated. Denounce every form of social or institutional discrimination you face. Do it on social networks as well. Make yourself heard. Be vocal! Otherwise, we cannot raise awareness on the issues disabled people face. Sympathize with other communities of disabled people, not just with the one you are a part of. We all must act united in our causes.

Try to engage your friends or, at least, your family to support you in your endeavors. When you interact with the local authorities, you might need help or assistance. Entice your representative(s) to refuse any form of discrimination on your behalf, to be persistent and strong on his or her position, to fight for inclusion. If you know a particular law should apply in your case as well, but you are denied, explain it to your family members. They should be your strongest allies against discrimination and in the fight for emancipation.

Friends or acquaintances that discriminate against you should be avoided entirely. If you are discriminated in less obvious ways, explain it to them, make them aware of it. Denounce discrimination, even when it happens in your family.

When you go out in public, if people suddenly insult you or attempt to bully you, answer with ignorance. Do not stop from your ride, move on. Take these things lightly. Refuse the people that want to pray or give you "the good news", and even those who want to give you money. Show people you have a spine.

And be courageus! Go out whenever possible. Let people see disabled people exist out there in the world.

PS. This article was extracted from my e-book on people with disabilities.

Ciao!

2016 updates

Greetin' all the brethren with a holy kiss!

For the past year, I've started again to write poems in Romanian. I decided to have them all published sometime in the future as an e-book. Throughout the past summer I worked on this project.

Today I am publishing most of the new illustrations I made. I hope you like them.

Invitation to my heart Disabilophobia Worshipping The Goddess A moment of change Moon love Tenderness United through love against prejudices Collecting moments of love Fertility incantations Drink my love Complexity and love The fall of relationships Extreme feminism Faces of pain An ocean of suffering A possible ending

The following image is a painting I did during my master degree studies:

The last gathering

The e-book needs just a cover to be ready for the online release. I am also working on two new drawings. I hope to have all these finished sometime next year.

Peace be upon you, brother!

E-book on disability

Hello, readers!

In August, last year, in the midsts of multiple personal issues (cancer and an amputation intervention), I decided I want to write something about the health care of EB people and about being a disabled person.

On the 1st of February 2014, I began to write about life from my perspective, as a disabled person. The result is an e-book that covers a broad spectrum of topics: health care, education, childhood, parenting, adulthood, life, death, sexuality and a lot more. My intent with this e-book is to allow people to understand better disabled people: how they might perceive different aspects of their existence, their needs and wants. Very few disabled people, in my opinion, actually write or talk about sensitive topics that are of interest to them. The e-book is written mainly from the perspective of a physically disabled person, because I am one, and it is based on my limited understanding of life and my observations and experiences. Please do not have high expectations about it. I did not intend to make an academic paper. However, I hope you will appreciate my modest contribution to the community of disabled people, along with the Propaganda images.

About life from the perspective of a physically disabled person with RDEB

Download "About life from the perspective of a physically disabled person with RDEB" (PDF file, 4,9 mb).

Mesaj pentru Preafericiți

În ultima vreme am ascultat muzică hip-hop și am fost inspirat de această muzică să realizez o poezie care se bazează pe acest stil muzical.

Poezia realizată de mine are la bază versurile melodiei "Mesaj pentru Europa" de Paraziții. Am încercat să mențin limbajul colorat și strident, vulgar și direct. Coincidențele cu realitatea sunt neintenționate. Din fericire, nu cunosc pe nimeni care să facă parte din categoriile amintite în poezie (sarcasm). Tot ceea ce prezint trebuie considerat ca pură ficțiune dintr-un univers paralel.

Scopul acestei poezii este să atragă atenția asupra unor posibile probleme sociale și asupra unor teme mai puțin dezbătute. NU intenționez să jignesc sau să lezez nici o ființă de pe Terra. Doresc să evidențiez că persoanele cu dizabilități au aceleași frământări ca voi.

Trebuie spus că aceste versuri nu au aplicabilitate în dreptul oricărei persoane cu dizabilități fizice. Unele persoane cu dizabilități chiar cerșesc și nu caută să fie productive sau creative, și nu-și cultivă intelectul lor.

Atenție: Nu citiți dacă sunteți ofensat de limbaj vulgar.

Mesaj pentru Preafericiți:

Nu suntem handicapați,
Nu stăm să frecăm menta.
Facem eforturi
Să ne elevăm
Și nu ne plângem
De condițiile dificile în care ne scăldăm.
Noi nu cerșim cu handicapul la vedere,
Să facem avere,
Și nici nu ne place să vă holbați la noi
De parcă am fi extratereștri la vedere.

Noi nu suntem leneși
Și nici lași, ba chiar luptăm cu ardoare,
Și nu facem eforturi ca să obținem de la voi ajutoare.
A voastră e vina că nu ne putem emancipa
Că ne discriminați de-mi sare voma.
Să îmi bag p**a în mine de-o să găsiți
Persoane cu dizabilități făcând rău cuiva!

Noi suntem marginalizați de la naștere,
Zi de zi, arătați cu degetul și evitați
De orice nătărău sau curvă, fără discernământ!

Avem părinți eroi care se luptă pentru noi,
Muncesc în grabă toată ziua
Și un lucru e sigur:
Ni se cultivă dorința de a reuși-n viață...
... cu ajutorul lor,
Fiindcă a lor iubire sufocantă
Nu percepe că noi putem
Să ne descurcăm în junglă și fără ei.

Ne confruntăm cu legi noi
Date doar de boi,
Pentru integrarea persoanelor cu dizabilități.
Rampe, lifturi,
Tramvaie sau taxiuri accesibile,
Toate par povești, promisiuni deșarte.
Preafericiții nu le implementează
Dansează cu noi un vals amețitor,
În bătaie de joc!
Rampe de sinucidere avem! Mulțumim.

Mă piș pe curvele prea nefericite!
Și nu-i normal
Noi să fim discriminați și de voi.
P**a noastră vă caută cu lumânarea!
Și nu-i normal
Să fim privați și de acest drog.
Parcă-n ciuda noastră,
Vă vedem cum vă despuiați ostentativ în public.
E la modă toleranța,
Dar nu se face mai nimic
Pentru integrarea noastră
În societate, în sexualitate, în administrație
Sau pe piața muncii.
Vă putem trimite la dracu pe toți.
Fain și simplu!

Dacă suntem cu dizabilități
Și poate arătăm ca dracu
Nu înseamnă că suntem ruda săracă.
Nu mai aruncați cu bani în noi
Pe stradă, filarmonică, teatru sau la bar
Nu suntem maneliști, morți-mătii de infecțioși!

Mesaj pentru Preafericiți:
Noi nu putem fi ca voi, dar voi ca noi, da!

Zeloșii prostestanți formează cârnați în ușă,
"Lumina" lor să o împărtășească.
Oameni în suferință vă cad pradă, rând pe rând, ca muștele.
N-avem nevoie de trufia voastră,
De veșnicie, promisiuni și iluzii,
Și nici de principiile ipocrite care le vindeți.
Băga-mi-aș p**a în "lumina" voastră de căcat
Și-n curvele, pardon, fetele din bisericile porcăite.
Bagă la cap: socializarea cu fanaticii
Dăunează grav sănătății.

Putem face facultăți
Și să dăm pe cărți ultimul ban
Ca să nu fim vreodată gunoieri.
Un scop în viață ca tot omul civilizat să avem.
Putem vorbi trei limbi și putem să vă conducem,
Dar discriminarea din partea voastră este de neclintit
Și ne evitați ca pe ciuma bubonică.

Forțăm uși închise,
Trăim cu vise nepermise
Și ne dorim să muncim, și familie,
Dar pumnul în gură ni-l băgați.
Prejudecăți și dogme,
Legi, boi și smintiți în cale stau!
Vă scăldați doar în aparențe și iluzii.

Bagă la cap repede,
Crede-ne,
Noi nu suntem legume,
Știm ce-i respectul,
Și ne rezolvăm singuri problemele
Și nu suntem o specie inferioară.

Javrele și curvele
În Parlament și-n Biserică
Umblă în blană de oaie.
Vă futeți reciproc pe banii publici.
Iar noi, avem rolul să vă inhalăm căcatul.
Spectatori ca la teatru.

Mulți dintre noi,
Victimele societății,
Trăim în scârbă
Și e adevărat
Unii suntem praf și pulbere psihic,
Dar vă place asta. Știm.
E mai ușor să menții sub călcâi o minoritate fără vlagă.
Banii pentru integrarea noastră socială de la UE
Dispar în pile și p**de bipedale,
În campanii diafane
Și asociații impotente
Care eventual doar ne dezbină...

Cu voi fac sex în draci
Fufele și pițipoancele,
Cu noi își exersează abilitățile:
Sucitul minților, vorbele amăgitoare,
Flirtul aiurea.
Rămânem doar futuți la cap.
Când e vorba de ceva pe bune,
Ca dracu de tămâie se feresc de noi.
D-avem boașe și cerem o muie,
Printre lacrimi de feline
Aflăm că sunt actrițe:
"Vai de mine! Noi suntem amici,
Te iubesc ca pe un frate"
Să vă f*tă dracu până-n gât de ”surori” !

Mesaj pentru Preafericiți:
Noi nu putem fi ca voi, dar voi ca noi, da!

Vănzătorii de himere vânează
Bani-n plus de pe pielea noastră:
Alifii sau ceaiuri, suplimente sau pietre magice,
Religii, culte sau in-culte,
Consumerism existențial pentru oameni slabi.
Toți pretind că vin-n ajutor.
În mormânt ajungi de le dai crezare șarlatanilor.
Voi ar trebui să fiți victimele din "Pădurea spânzuraților"!

Iar acum, pe final, vă spun că
Adevărata subspecie sunteți voi, pariah,
Cei ce faceți copii cu handicap,
Prin tomberoane, după colțuri, în ghetouri.
Vă treziți cu copii peste noapte, terminați
De mizerile ce le băgați în voi:
Droguri, alcool sau fum.
Pentru alocații, voi faceți legume,
Instinctual v-o trageți pe bandă rulantă.
Și generați suferință-n lume.
Educația lor este ultima grijă.
Sunteți criminali cu mască de oameni.
Vă ascundeți copiii în casă,
Izolați la TV, să consume spam.
Rușinea vă roade dacă-i scoateți-n lume,
Îi țineți departe de societate, de lumină.
Maneliști și țigani împuțiți ce fiți,
Ar trebui să fiți eradicați
Fără drept de revocare.

Sunt inofensiv,
Dar gândul meu e criminal...

Sunt inofensiv,
Dar gândul meu e criminal...

Vă mulțumesc pentru lectură.

Articol actualizat: 10 iulie, 2024. Am efectuat corecturi la poezie.

T-shirt designs about disabled people

Hello!

In April, this year, I made multiple images with the purpose to raise awareness on some topics that are more or less taboo in my social circles. I am focused mostly on topics that concern disabled people. Please share, copy, steal, promote, redistribute or remix them. Do not ask for my permission. Just do so. :)

Love without discrimination Loneliness of a disabled person Disabled giving money Love inclusion Disabled sex: same as you Disabled man on Moon Love proposal from a disabled person Love has no limits for people with disabilities Disabled people love the same as you

I decided to make these images as t-shirt designs, because I want to suggest that such messages should be worn by people in public places. By wearing t-shirts in public places, the messages are distributed much more better. Making simple images on the Internet, for people to distribute, is not really effective. But wearing t-shirts or clothes with messages that draw attention are much more effective. The messages I deliver with these designs are simple and draw attention immediately. It is also about identifying yourself with the message on the clothes you wear. The people who see a person wearing a cloth with a certain message, quickly associate the given person with the message and consider him as supportive or in agreement with the message. Few people out there would wear clothes with messages that they do not agree with. Wearing clothes with the messages I propose here would show awareness, support and acceptance of the disabled people by those who would wear such messages, and also contribute to the spread of this acceptance.

I also did 3 sketches based on the xkcd style:

Accessible NASA moon base

Accessibility anarchist

Girl's new look

I made more images like these, on other topics as well.

See all the Propaganda images

I hope you like them :).

Newer entries

Older entries

Please subscribe Subscribe to the RSS feed

Current page: 1 of 1.